Prezentare generală a tipurilor de scoarță de conifere și a pretratamentelor de stabilizare

O prezentare practică a distribuției globale a principalelor specii de conifere și a metodelor de prelucrare a scoarței pentru utilizarea în substraturi de cultură.

17 August 2026
5min

Pe această pagină:

    Pe lângă ghidul despre proprietățile scoarței, stabilizarea și utilizarea sa agronomică și articolul despre contribuția scoarței la caracteristicile substratului, acest articol prezintă procesele de stabilizare necesare înainte de utilizarea scoarței în substraturile de cultură și principalele specii de conifere din care aceasta provine.

    Scoarța: de ce este necesară compostarea sau maturarea?

    Scoarța proaspătă prezintă mai multe caracteristici care îi limitează utilizarea directă în substraturile de cultură. În stare brută, aceasta:

    • conține compuși organici fitotoxici, precum monoterpene, taninuri și compuși fenolici;
    • prezintă o hidrofobicitate ridicată, datorită cerurilor naturale;
    • are un raport carbon/azot foarte ridicat (C:N > 300:1).

    Dacă scoarța proaspătă este utilizată fără o pretratare adecvată și fără adaptarea fertilizării, pot apărea următoarele probleme:

    1. Fitotoxicitate: terpenele volatile și compușii fenolici solubili pot inhiba dezvoltarea rădăcinilor, în special la plantele tinere.
    2. Imobilizarea azotului: microorganismele descompun rapid celuloza și resturile de lemn, imobilizând temporar azotul și reducând disponibilitatea acestuia pentru cultură.
    3. Hidrofobicitate: scoarța brută tinde să respingă apa, îngreunând atât umectarea inițială, cât și reumectarea.

    Maturarea scoarței: metode de pretratare

    În general, pentru a fi adecvată producției de plante ornamentale, scoarța trebuie stabilizată înainte de încorporarea în substraturile de cultură. Stabilizarea inițiază o serie de transformări biologice și chimice care îmbunătățesc proprietățile fizice și agronomice ale materialului.

    • Maturare prin depozitare în grămezi: scoarța este depozitată în grămezi alungite timp de 3–12 luni. În această perioadă, precipitațiile și expunerea la condițiile atmosferice contribuie la levigarea compușilor fitotoxici și la descompunerea cerurilor de la suprafață.
    • Compostare controlată: scoarța este mărunțită într-o moară cu ciocane, umezită și amestecată cu surse de azot, precum ureea sau azotatul de amoniu, pentru a parcurge un proces de fermentare termofilă la 50–65 °C, timp de 1–6 luni. Acest proces stabilizează raportul C:N, distruge semințele de buruieni și agenții patogeni, echilibrează pH-ul și îmbunătățește capacitatea de reținere a apei.

    Tipuri de scoarță și cerințe de compostare sau maturare

    Europa

    Denumire științificăDenumire comunăRegiuni principale de proveniențăCerințe de compostare / maturare
    Pinus pinasterPin maritimEuropa de Sud și de Sud-Vest (Peninsula Iberică, zona atlantică a Franței, Italia)Maturare sau compostare: 3–6 luni pentru substraturi; pentru fracțiile grosiere destinate orhideelor, scoarță sortată prin cernere, brută sau maturată.
    Pinus sylvestrisPin silvestruEuropa Centrală, de Nord și de Est (Germania, Polonia, Scandinavia)Compostare obligatorie: conținutul ridicat de celuloză necesită stabilizare pentru a limita imobilizarea azotului.
    Pinus nigraPin negruEuropa de Sud și CentralăMaturare sau compostare înainte de amestecarea cu turbă sau fibre de lemn.
    Picea abiesMolid europeanEuropa de Nord și regiunile alpineCompostare obligatorie: în stare brută se descompune rapid.

    America de Nord

    Denumire științificăDenumire comunăRegiuni principale de proveniențăCerințe de compostare / maturare
    Pinus taeda și Pinus elliottiiPin taeda și pin elliottii (pini din sudul SUA)Sud-estul SUA (NC, GA, FL, AL, MS, TX)Maturare sau compostare timp de 3–6 luni, cu adaos de azot; utilizare consacrată în pepinierele cu producție la container.
    Pseudotsuga menziesiiDuglasNord-vestul Americii de Nord, pe coasta Pacificului (OR, WA, nordul Californiei, Columbia Britanică – Canada)Proaspătă sau maturată (6–12 luni). Fitotoxicitate mai redusă decât la pin; utilizată pe scară largă atât proaspătă și cernută, cât și maturată.
    Pinus strobusPin strobNord-estul SUA, regiunea Marilor Lacuri, estul CanadeiCompostare sau maturare înainte de încorporarea în amestecuri pentru culturi la container.

    America de Sud

    Denumire științificăDenumire comunăRegiuni principale de proveniențăCerințe de compostare / maturare
    Pinus taeda și Pinus elliottiiPin taeda și pin elliottiiSudul Braziliei (PR, SC, RS); nord-estul Argentinei (Misiones, Corrientes)Compostare completă timp de 4–6 luni, cu suplimentare cu azot, pentru descompunerea compușilor rășinoși.
    Pinus radiataPin radiata / pin de MontereyCentrul și sudul statului Chile (Biobío, Araucanía)Maturare sau compostare pentru substraturi de uz general; cernere și tratament termic pentru substraturile destinate orhideelor, pentru export.

    China – Asia de Est

    Denumire științificăDenumire comunăRegiuni principale de proveniențăCerințe de compostare / maturare
    Pinus massonianaPin MassonCentrul, sudul și sud-vestul Chinei (Guangdong, Guangxi, Fujian, Sichuan, estul provinciei Yunnan)Compostare obligatorie (3–6 luni), datorită conținutului inițial ridicat de rășini și taninuri.
    Pinus tabuliformisPin roșu chinezescNordul Chinei (Hebei, Shandong, Shanxi, Shaanxi)Maturare sau compostare înainte de mărunțirea în moara cu ciocane.
    Pinus elliottiiPin elliottiiPlantații din sudul ChineiCompostare sau maturare conform protocoalelor standard pentru pinii din sudul SUA.

    Australia – Noua Zeelandă

    Denumire științificăDenumire comunăRegiuni principale de proveniențăCerințe de compostare / maturare
    Pinus radiataPin radiata / pin de MontereyNoua Zeelandă (Insula de Nord și Insula de Sud); sudul Australiei (VIC, SA, NSW, TAS)Maturare sau compostare termofilă. Fracțiile premium sunt supuse unor procese specifice de maturare și tratament cu dolomită.

    Concluzii

    Având în vedere numărul mare de variabile, poate fi necesară consultanță adaptată situației dumneavoastră. Echipa regională de asistență tehnică ICL vă stă la dispoziție. Contactați specialistul ICL din regiunea dumneavoastră sau completați formularul accesibil prin bannerul de la finalul paginii.

    Bibliografie

    • Abad, M., et al. (2001). Bioresour. Technol., 77(2), 197–200.
    • Barrett, G.E., et al. (2016). Sci. Hortic., 212, 220–234.
    • Cattivello, C., Zaccheo, P. (2024). I substrati di coltivazione (2nd ed.). EdAgricole.
    • Evans, M.R., et al. (1996). HortScience, 31(6), 965–967.
    • Gruda, N.S. (2019). Agronomy, 9(6), 298.
    • Handreck, K., Black, N. (2010). Growing media for ornamental plants and turf (4th ed.). UNSW Press.
    • Maher, M.J., et al. (2008). In: Soilless Culture: Theory and Practice. Elsevier.
    • Raviv, M., Lieth, J.H. (2019). Soilless Culture: Theory and Practice (2nd ed.). Academic Press.

    Articole conexe

    Soluții de fertilizare pentru substraturi cu conținut redus de turbă

    thumb

    Portofoliul nostru

    Produse și soluții pentru plante ornamentale în ghivece și containere

    Explorați produsele noastre
    thumb

    Brandurile noastre

    Lider pe piața de plante ornamentale de peste 50 de ani

    Explorați brandurile noastre
    thumb

    Cunoștințele noastre

    Bune practici, prevenirea bolilor, informații legate de culturi și de piață

    Explorați cunoștințele noastre