Creșterea grâului
sfaturi privind nutriția culturilor
Tot ce trebuie să știți despre fertilizarea grâului, cele mai bune practici, produse potrivite, studii pe teren și multe altele
Sfaturi pentru cultivarea grâului (Triticum spp.)
-
pH-ul optim pentru grâul de iarnă este de 6,5.
-
Randamentele majorității soiurilor pot fi reduse semnificativ în cazul în care pH-ul este sub 5,5, în principal datorită susceptibilității la deficiențele de P, Mo și Ca.
-
În pH >7,5 sunt susceptibile să apară deficiențe de B, Cu, Fe, Mn, P și Zn. Grâul poate fi cultivat practic pe toate tipurile de sol, cu excepția solurilor nisipoase foarte ușoare sau a celor turbate.
-
Grâul de iarnă este cultivat pe scară largă în zonele temperate (în Europa, Asia și America, până la 60°N) și la altitudini mai mari în unele zone tropicale/sub-tropicale.
-
Temperatura cea mai favorabilă pentru înflorire, inițierea cerealelor, formarea și maturarea cerealelor este la 20-25°C.
-
Grâul este o cultură tipică pentru zile lungi.
Grâu sănătos de iarnă în stadiul de creștere
Câmp de grâu în prim-plan
Cerințe nutritive
Absorbția estimată a nutrienților (kg/t) per:
Varietate | Randament t/ha | N kg/ha | P2O5 kg/ha | K2O kg/ha |
---|---|---|---|---|
Grâu de iarnă | Biomasă* (DM): 13.7 Cereale: 6.7 | 187 130 | 55 39 | 252 51 |
Grâu de primăvară | Biomasă* (DM): 9.0 Cereale: 4.5 | 129 100 | 58 50 | 125 25 |
*Întreaga parte supraterană a plantei
Sursa: Adaptare după Aigner et al., 1988
Dinamica absorbției nutrienților pe parcursul unui sezon de cultură în grâu
Rolul nutrienților
Parametru cheie | N | P2O5 | K2O | MgO | CaO | SO3 |
---|---|---|---|---|---|---|
Randament | +++ | + | ++ | + | + | + |
Conținutul de proteine | +++ | + | ++ | + | +++ | |
Creșterea vegetativă | +++ | + | + | ++ | + | + |
Sistemul radicular | + | +++ | + | ++ |
+ = se îmbunătățește
– = se înrăutățește
+/- = rezultate diferite, în funcție de rata de nutrienți aplicată
Sursa: Buletinul IPI – Cereale
Sursa: Grâu de iarnă – Fișă de sfaturi pentru culturi (Campusul Agronomie)
Deficiențe nutritive
Nutrient | Descriere | |
---|---|---|
Azot | Plantele sunt de la verde pal până la galben, cu cloroza care începe pe frunzele inferioare și progresează în sus pe măsură ce deficiența se intensifică; plantele au tulpini spinoase și creșterea este lentă. | |
Fosfor | Plantele cu deficit de P pot rămâne de culoare verde mai închis decât plantele normale și pot dezvolta o decolorare violetă mai întâi pe partea inferioară și mai târziu pe tot parcursul plantei. Vârfurile frunzelor pot pieri înapoi atunci când deficitul de P este sever. Plantele cresc încet, tulpinile sunt subțiri și scurtate, iar coacerea este întârziată. Plantele cu deficit de P prezintă, de asemenea, o cultivare slabă. | |
Potasiu | Deficitul de K se manifestă inițial ca cloroză pe frunzele mai bătrâne și progresează în sus pe măsură ce deficiența se intensifică. Frunzele devin în cele din urmă striate și capătă un aspect pârjolit de-a lungul marginilor frunzelor. Zonele clorotice se pot dezvolta pe tot parcursul frunzei. Simptomele de deficiență pot apărea la frunzele tinere ale unor soiuri cu producție mare cu maturare rapidă. Tulpinile plantelor deficitare sunt slabe și tind să se ascundă în pământ. | |
Sulf | Simptomele sunt similare cu deficitul de azot, dar cloroza este uniformă și generală, în întreaga plantă, inclusiv frunzele mai tinere. Deficitul de sulf este cel mai probabil pe solurile nisipoase, cu drenaj liber și cu conținut scăzut de materie organică. | |
Calciu | Deficitul de Ca este foarte rar la plantele mici. Plantele sunt grav pipernicite, iar frunzele noi emană un material gelatinos, făcând ca frunzele noi să se lipească una cu alta. Deoarece deficiența de Ca este favorizată de pH scăzut (<5,2) și de conținut scăzut de Ca din sol, simptomele de toxicitate pentru aluminiu și mangan vor fi de obicei prezentate înaintea simptomelor de deficit de Ca. | |
Magneziu | De obicei, deficitul de Mg se găsește pe soluri cu un pH mai mic de aproximativ 5.2. De asemenea, grâul nu poate absorbi suficient Mg în primăverile reci și umede. | |
Zinc | Deficiența de Zn la cereale apare în general în stadiile incipiente de creștere, când planta are doar ~10 cm înălțime, apărând mai întâi sub formă de dungi galbene la frunzele tinere, cu vârful alb până la gălbui. Pete albe apar adesea pe frunze sau de-a lungul marginilor acestora, iar o parte din zona marginală poate pieri. Întreaga plantă este frecvent pipernicită. | |
Bor | Lăstarii terminali pier. Frunzele pier de la vârfuri, iar frunzele tinere rămân răsucite. (Asemănător cu deficitul de calciu) Plantele cu deficit de B produc spice foarte subțiri, cu o producție de cereale foarte redusă. | |
Cupru | Deficiența de Cu tinde să apară la cele mai tinere frunze. Răsucirea frunzelor și răsturnarea frunzelor albe. Reducerea severă a randamentului. Deficiența de cupru se poate datora disponibilității scăzute din solul sau a cuprului total scăzut din sol și este problematică pe soluri ușoare, acide, sol cu conținut scăzut de materie organică, materiale de bază de granit și sol uscat. | |
Fier | Deficitul de fier începe ca o cloroză internervurală a celor mai tinere frunze, evoluează într-o cloroză generală și se termină ca o pierire a frunzelor clorotice. | |
Mangan | În stadiile incipiente, cloroza ușoară apare pe frunzele tinere. În cazuri mai severe, frunzele mature prezintă nervuri plasate. Apoi frunzele dezvoltă necroză maro-gri de-a lungul nervurilor. Model de pete clorotice, concentrate în principal la baza frunzei. |
Sursa: https://vikaspedia.in
Influența nutrienților la rezistența grâului
Boală | Patogen | Creșterea rezistenței | Reducerea rezistenței |
---|---|---|---|
Rădăcini: | |||
Boala ce ia totul | Gaeumannomyces graminis var. tritici | N-NH4, Mn, Cu, Cl | N-NO3 |
Fuzarioză | Fusarium ssp. | Zn, Cl | K |
Frunze: | |||
Mucegaiul praf al cerealelor | Erysiphe graminis | K, S, Mn | N, Zn |
Rugina neagră a tulpinii | Puccinia graminis | K, S | |
Rugină brună | Puccinia recondite f. sp. Tritici | K, Mn, Cl | Cu |
Septoria tritici | K, Cl | P |
Sursa: Datnoff L., Elmer W., Huber D., 2007: Mineral nutrition and plant disease, ASP Press, St. Paul, USA, 278 s.