Creșterea grâului
sfaturi privind nutriția culturilor

Tot ce trebuie să știți despre fertilizarea grâului, cele mai bune practici, produse potrivite, studii pe teren și multe altele

Sfaturi pentru cultivarea grâului (Triticum spp.)

  • pH-ul optim pentru grâul de iarnă este de 6,5.

  • Randamentele majorității soiurilor pot fi reduse semnificativ în cazul în care pH-ul este sub 5,5, în principal datorită susceptibilității la deficiențele de P, Mo și Ca.

  • În pH >7,5 sunt susceptibile să apară deficiențe de B, Cu, Fe, Mn, P și Zn. Grâul poate fi cultivat practic pe toate tipurile de sol, cu excepția solurilor nisipoase foarte ușoare sau a celor turbate.

  • Grâul de iarnă este cultivat pe scară largă în zonele temperate (în Europa, Asia și America, până la 60°N) și la altitudini mai mari în unele zone tropicale/sub-tropicale.

  • Temperatura cea mai favorabilă pentru înflorire, inițierea cerealelor, formarea și maturarea cerealelor este la 20-25°C.

  • Grâul este o cultură tipică pentru zile lungi.

Grâu sănătos de iarnă în stadiul de creștere
Câmp de grâu în prim-plan

Cerințe nutritive

Absorbția estimată a nutrienților (kg/t) per:  

VarietateRandament t/ha N
kg/ha
P2O5
kg/ha
K2O
kg/ha
Grâu de iarnăBiomasă*

(DM): 13.7

Cereale: 6.7
187
130
55
39
252
51
Grâu de primăvarăBiomasă*

(DM): 9.0

Cereale: 4.5
129
100
58
50
125
25

*Întreaga parte supraterană a plantei

Sursa: Adaptare după Aigner et al., 1988

Dinamica absorbției nutrienților pe parcursul unui sezon de cultură în grâu

Referință: Hirzel și Undurraga, 2013

Rolul nutrienților

Parametru cheieNP2O5K2OMgOCaOSO3
Randament+++++++++
Conținutul de proteine++++++++++
Creșterea vegetativă+++++++++
Sistemul radicular+++++++

+ = se îmbunătățește

– = se înrăutățește

+/- = rezultate diferite, în funcție de rata de nutrienți aplicată  

Sursa: Buletinul IPI – Cereale  

Sursa: Grâu de iarnă – Fișă de sfaturi pentru culturi (Campusul Agronomie) 

Deficiențe nutritive

NutrientDescriere
AzotPlantele sunt de la verde pal până la galben, cu cloroza care începe pe frunzele inferioare și progresează în sus pe măsură ce deficiența se intensifică; plantele au tulpini spinoase și creșterea este lentă.
Fosfor Plantele cu deficit de P pot rămâne de culoare verde mai închis decât plantele normale și pot dezvolta o decolorare violetă mai întâi pe partea inferioară și mai târziu pe tot parcursul plantei. Vârfurile frunzelor pot pieri înapoi atunci când deficitul de P este sever. Plantele cresc încet, tulpinile sunt subțiri și scurtate, iar coacerea este întârziată. Plantele cu deficit de P prezintă, de asemenea, o cultivare slabă.
Potasiu Deficitul de K se manifestă inițial ca cloroză pe frunzele mai bătrâne și progresează în sus pe măsură ce deficiența se intensifică. Frunzele devin în cele din urmă striate și capătă un aspect pârjolit de-a lungul marginilor frunzelor. Zonele clorotice se pot dezvolta pe tot parcursul frunzei. Simptomele de deficiență pot apărea la frunzele tinere ale unor soiuri cu producție mare cu maturare rapidă. Tulpinile plantelor deficitare sunt slabe și tind să se ascundă în pământ.
SulfSimptomele sunt similare cu deficitul de azot, dar cloroza este uniformă și generală, în întreaga plantă, inclusiv frunzele mai tinere. Deficitul de sulf este cel mai probabil pe solurile nisipoase, cu drenaj liber și cu conținut scăzut de materie organică.
CalciuDeficitul de Ca este foarte rar la plantele mici. Plantele sunt grav pipernicite, iar frunzele noi emană un material gelatinos, făcând ca frunzele noi să se lipească una cu alta. Deoarece deficiența de Ca este favorizată de pH scăzut (<5,2) și de conținut scăzut de Ca din sol, simptomele de toxicitate pentru aluminiu și mangan vor fi de obicei prezentate înaintea simptomelor de deficit de Ca.
MagneziuDe obicei, deficitul de Mg se găsește pe soluri cu un pH mai mic de aproximativ 5.2. De asemenea, grâul nu poate absorbi suficient Mg în primăverile reci și umede.
ZincDeficiența de Zn la cereale apare în general în stadiile incipiente de creștere, când planta are doar ~10 cm înălțime, apărând mai întâi sub formă de dungi galbene la frunzele tinere, cu vârful alb până la gălbui. Pete albe apar adesea pe frunze sau de-a lungul marginilor acestora, iar o parte din zona marginală poate pieri. Întreaga plantă este frecvent pipernicită.
Bor Lăstarii terminali pier. Frunzele pier de la vârfuri, iar frunzele tinere rămân răsucite. (Asemănător cu deficitul de calciu) Plantele cu deficit de B produc spice foarte subțiri, cu o producție de cereale foarte redusă.
CupruDeficiența de Cu tinde să apară la cele mai tinere frunze. Răsucirea frunzelor și răsturnarea frunzelor albe. Reducerea severă a randamentului. Deficiența de cupru se poate datora disponibilității scăzute din solul sau a cuprului total scăzut din sol și este problematică pe soluri ușoare, acide, sol cu conținut scăzut de materie organică, materiale de bază de granit și sol uscat.
FierDeficitul de fier începe ca o cloroză internervurală a celor mai tinere frunze, evoluează într-o cloroză generală și se termină ca o pierire a frunzelor clorotice.
ManganÎn stadiile incipiente, cloroza ușoară apare pe frunzele tinere. În cazuri mai severe, frunzele mature prezintă nervuri plasate. Apoi frunzele dezvoltă necroză maro-gri de-a lungul nervurilor. Model de pete clorotice, concentrate în principal la baza frunzei.

Sursa: https://vikaspedia.in

Influența nutrienților la rezistența grâului 

BoalăPatogen Creșterea
rezistenței
Reducerea
rezistenței
Rădăcini:
Boala ce ia totulGaeumannomyces graminis var. tritici N-NH4, Mn, Cu, Cl N-NO3
FuzariozăFusarium ssp. Zn, Cl K
Frunze:
Mucegaiul praf al cerealelorErysiphe graminis K, S, Mn N, Zn
Rugina neagră a tulpiniiPuccinia graminis K, S
Rugină brună Puccinia recondite f. sp. TriticiK, Mn, Cl Cu
Septoria tritici K, Cl P

Sursa: Datnoff L., Elmer W., Huber D., 2007: Mineral nutrition and plant disease, ASP Press, St. Paul, USA, 278 s. 

Studii cu grâu

Studiu pe grâu de iarnă
România, 2016

40

Creșterea randamentului
Grâu cu Polisulfat
Regatul Unit, 2018

5.4

Creșterea randamentului

Întrebări și răspunsuri

Iată câteva întrebări frecvente pe care le-am primit de la fermieri cu privire la grâu.

  • Pentru a obține cel mai bun randament, trebuie să furnizăm elementele în cantitatea și timpul corespunzător. O analiză a solului poate ajuta la prevenirea oricăror deficiențe.

  • Conținutul de proteine este legat de azot. Deci, este important ca planta să aibă azot disponibil în stadiul de alungire a tulpinii.

  • Pentru a îmbunătăți profitabilitatea culturii, este important să se utilizeze o nutriție eficientă, evitându-se furnizarea de elemente în exces (o analiză a solului poate ajuta) și a elementelor disponibile în stadiile potrivite. Pentru acest scop, utilizarea CRF este soluția principală.

  • Da, ar putea fi util în special în sol cu materie organica scăzuta, dar trebuie să includeți elementele în calculul programului de fertilizare pentru a nu avea exces de elemente (în special azot).

  • În unele zone cu conținut ridicat de potasiu în sol este posibil să se obțină un randament ridicat chiar și fără fertilizare cu potasiu, având în vedere, de asemenea, că grâul în rotație și K se aplică altor culturi.