Cum se realizează prevenția și controlul mușchiului din gazon

În acest articol:

1. Ce sunt mușchii?
2. Factori care contribuie la prezența mușchiului
3. Sugestii importante pentru ținerea mușchiului sub control

Toți managerii de gazon se vor confrunta cu problema mușchiului la un moment dat. Prezența mușchilor indică de obicei o problemă de bază care provoacă o slăbiciune a gazonului, care reprezintă ocazia pentru invazia mușchiului. Identificarea și apoi abordarea problemei sunt de obicei suficiente pentru a susține creșterea gazonului și a ține mușchiul sub control.

Ce sunt mușchii?

Există multe specii diferite de mușchi în Marea Britanie și în întreaga lume, adaptate să crească în situații foarte diverse. Mușchii sunt plante care nu înfloresc, iar creșterea lor este de obicei limitată la 25 mm (1 inch) înălțime. Aceste plante sunt de obicei moi și cărnoase, cu o tulpină subțire și frunze mici maro sau verzi.

Dintre numeroasele specii diferite de mușchi, există trei tipuri principale care apar în diverse tipuri de gazon:

1. Mușchii de tip ferigă sau în formă de pană au de obicei un aspect de cărare. De exemplu, Hypnum și Eurhynchium. Acești mușchi apar de obicei în gazonul cu întreținere mai puțin intensivă, de obicei în zonele în care excesul de umiditate cauzat de o cantitate prea mare de materie organică este o problemă.
2. Mușchii de tip smocuri sau petice se găsesc mai ales pe solurile acide, de exemplu, Ceratodon și Bryum. Acești mușchi au tendința de a forma acumulări dense, creând o structură de tip „petic” sau „pernă. Ceratodon purpureus este cunoscut mai frecvent sub numele de „mușchi de iarnă”; deoarece tinde să colonizeze gazonul în timpul toamnei, când vigoarea covorului ierbos scade, și să dispară în primăvară, pe măsură ce vigoarea gazonului crește.
3. Mușchii verticali, de exemplu Polytrichum, se găsesc mai ales pe suprafețe uscate, infertile, cum ar fi dâmburi, terasamente orientate spre sud și soluri nisipoase.

Factori care contribuie la prezența mușchiului

Factorii responsabili pentru invazia mușchilor în gazon includ:

1. Aciditatea, deoarece multe tipuri de mușchi sunt mai bine adaptate la condițiile acide decât soiurile de iarbă. În cazurile în care pH-ul solului scade la 4 sau mai puțin, sănătatea gazonului va fi slabă și acesta va începe să se subțieze, lăsând spațiu pentru colonizarea mușchilor și buruienilor.
2. Vegetația sau structurile fizice din jur, de exemplu clădirile, pot face umbră. Acest lucru reduce nivelul de fotosinteză din plantele de iarbă, afectând capacitatea gazonului de a menține o creștere sănătoasă. În plus, umbra poate fi însoțită de o suprafață umedă din cauza circulației slabe a aerului sau a absenței căldurii soarelui sau poate duce la un sol uscat, în cazul în care arborii mari extrag umiditatea din sol. Oricare dintre aceste situații va agrava și mai mult problema, oferind mai multe șanse pentru invazia mușchilor.
3. O suprafață umedă poate fi cauzată de o serie de factori, inclusiv drenaj slab, exces de materie organică, lipsă de aerare (compactare), udare (irigare) excesivă și umbră.
4. Fertilitatea scăzută se poate datora pur și simplu lipsei de îngrășământ, care lasă covorul ierbos slab și lipsit de vigoare. Acest lucru apare mai frecvent în soluri nisipoase, în care nutrienții se pierd ușor prin scurgeri.
5. Tunderea gazonului poate fi un factor asociat cu înălțimea mică de tăiere, în special dacă forma solului este neuniformă, ceea ce duce la tundere excesivă. Lăsarea liberă a resturilor de iarbă poate duce la acumularea materiei organice în exces la baza gazonului, ceea ce duce la probleme asociate cu excesul de umiditate.

Sugestii importante pentru ținerea mușchiului sub control

Întreținerea generală ar trebui să se concentreze pe crearea condițiilor favorabile pentru creșterea sănătoasă a gazonului și pe minimizarea daunelor aduse covorului de iarbă.

1. Identificați orice probleme de bază care pot cauza vulnerabilitatea gazonului și pot oferi ocazia pentru invazia mușchiului.
2. În cazul suprafețelor umede, intensificați aerarea de rutină, asigurați-vă că nivelurile de materie organică sunt controlate și îmbunătățiți drenajul, dacă este necesar. Orice vegetație care limitează circulația aerului și face umbră trebuie îndepărtată sau tăiată.
3. Asigurați-vă că există un program de fertilizare echilibrat, adecvat compoziției covorului de iarbă și a solului. Scopul ar trebui să fie furnizarea unui nivel adecvat de azot pentru a menține o creștere sănătoasă și pentru a-i permite gazonului să facă față oricărei uzuri generale. Aportul de azot ar trebui să fie limitat în toamnă pentru a preveni creșterea unui gazon sensibil, care ar putea încuraja dezvoltarea bolilor.
4. Umbra trebuie redusă la minimum prin îndepărtarea vegetației sau rărirea și tăierea ei, dacă îndepărtarea nu este posibilă. Direcțiile de est și de sud sunt cele mai importante.
5. Aplicați var (carbonat de calciu) pentru a crește pH-ul solului la 5,0 sau mai mult, pentru a oferi condiții mai favorabile pentru creșterea sănătoasă a ierbii.
6. Dacă este posibil, colectați iarba tăiată pentru a minimiza acumularea de materie organică la baza gazonului.
7. Evitați tunderea la înălțime mică pentru perioade lungi și creșteți întotdeauna înălțimea de tăiere în perioadele calde și uscate, pentru a minimiza stresul și pentru a evita orice slăbire a plantelor de iarbă.
8. Preveniți deteriorarea și subțierea gazonului din cauza uzurii și minimizați stresul care poate duce la boli sau reducerea densității gazonului din cauza petelor uscate și a stresului cauzat de secetă.
9. În caz de subțiere sau petice uscate, efectuați întotdeauna intervenții de remediere cât mai curând posibil pentru a reduce probabilitatea de colonizare a mușchilor.
10. Lucrările de remediere efectuate la timp toamna, în special supraînsămânțarea, vor contribui la revigorarea covorului de iarbă și la restabilirea densității sale, reducând probabilitatea invaziei “mușchilor de iarnă”.