Ce anume face solul perfect pentru peluze?

Solul perfect variază în funcție de situație și în special de obiectivul pentru care este folosit. Solul este format din particule solide, care au natură organică sau minerală. Materia minerală se formează prin descompunerea mecanică și chimică a particulelor de rocă în fragmente mai mici. Fragmentele variază în dimensiune, de la pietre și pietriș până la particule mai mici de nisip, nămol și argilă.

Materia organică se formează din vegetația moartă, de exemplu din frunzele și rădăcinile în descompunere, împreună cu resturile de larve de insecte, hife fungice și microorganisme. Particulele sau materia organică variază de la resturi de plante identificabile (materie organică brută) până la o materie divizată mai fin (humus), în funcție de gradul de descompunere. Descompunerea materiei organice este provocată de microorganismele din sol și are ca rezultat eliberarea de nutrienți.

Materia organică tinde să se acumuleze în primii câțiva centimetri de la suprafață. Dacă este prezentă prea multă materie organică, solul va fi predispus să rețină apă, ceea ce va influența sănătatea gazonului, în special în ceea ce privește dezvoltarea rădăcinilor și susceptibilitatea la boli.

Textura solului este importantă

Solurile sunt clasificate în funcție de dimensiunea particulelor pe care le conțin (de exemplu, nisip, nămol și argilă). Textura unui sol influențează în mod semnificativ proprietățile solului respectiv și modul în care acesta se comportă ca mediu de cultivare. O materie cu o dimensiune uniformă a particulelor (adică 90% nisip mediu) va facilita circulația rapidă a apei și a aerului în sol. Cu alte cuvinte, un astfel de sol va avea proprietăți bune de drenaj, dar va fi predispus la secetă și va fi vulnerabil la levigarea nutrienților esențiali pentru creșterea sănătoasă a plantelor. Un sol care conține particule de dimensiuni mixte va avea un număr mai mare de micro-pori, deoarece particule minuscule de argilă sunt amestecate între particulele mai mari de nisip. Apa va fi reținută mai mult timp într-un astfel de sol, care nu permite drenajul ușor. Astfel de soluri vor fi vulnerabile la stagnarea apei în perioadele cu precipitații semnificative. Cantitatea și dimensiunea porilor dintr-un sol reprezintă „porozitatea” acestuia, care este influențată de textura solului, precum și de structura acestuia (a se vedea mai jos).

Textura poate fi evaluată în laborator cu ajutorul unui set de site sau pe teren prin frecarea solului umed între degete. Solurile nisipoase se simt granulate, în timp ce solurile nămoloase se simt alunecoase sau mătăsoase. Solurile argiloase se modelează ușor în bulgări lipicioși. Un sol lutos, care conține aproximativ 40% nisip, 40% nămol și 20% argilă, va oferi un mediu de cultivare foarte bun, dar va avea tendința de a suferi în zonele în care traficul de suprafață este foarte intens. În astfel de cazuri, un sunstrat cu o concentrație mai mare de nisip în raport cu nămolul și argila ar fi o opțiune mai bună, dar ar putea avea de suferit dacă nu beneficiază de precipitații sau irigații.

Structura solului este importantă

Structura solului poate fi definită ca „modul în care sunt aranjate particulele de sol (nisip, nămol și argilă)”. Materia minerală și cea organică se combină între ele pentru a forma mici bulgări sau „agregate”. Într-un sol bine structurat, porii vor fi suficient de mari pentru a permite circulația apei și a aerului. Dacă structura este deteriorată din cauza uzurii mari (utilaje mari, trafic pietonal intens), solul se compactează, iar porozitatea sa este redusă. Acest lucru se datorează faptului că agregatele mai mici de sol se unesc formând structuri de tip blocuri mai mari, care împiedică mișcarea verticală a apei, aerului și rădăcinilor plantelor.

Pot să influențez textura și structura solului?

Este posibilă îmbunătățirea atât a structurii, cât și a texturii unui sol prin adăugarea de nisip, în combinație cu proceduri mecanice de aerare. Cu toate acestea, este esențial să se folosească gradul corect (dimensiunea corectă a particulelor) și forma corectă de nisip și să se aplice suficient nisip pentru a permite diluarea suficientă a particulelor mai mici. Folosirea unui nisip nepotrivit și aplicarea unei cantități prea mici poate duce la un nivel mai ridicat de particule de „inter-etanșare”, ceea ce duce la o reducere a porozității și la o materie care reține mai multă apă.

Nisipul poate fi aplicat la suprafață sau poate fi integrat în profilul superior al solului în timpul pregătirii patului germinativ. În patul germinativ poate fi aplicată o cantitate mai mare de materie decât s-ar putea folosi în aplicarea de suprafață, care trebuie completată puțin și des pentru a preveni sufocarea plantelor de iarbă.

Tehnicile mecanice de aerare (scarificarea, carotarea sau decompactarea profundă) sunt esențiale pentru integrarea materiei aplicate în profilul superior și pentru a se asigura că nu se creează un strat de suprafață care ar putea duce la ruperea rădăcinilor subțiri. Operațiunea mecanică prelucrează solul pentru a ajuta la îmbunătățirea structurii acestuia și la îmbunătățirea porozității, facilitând circulația mai bună a aerului și apei.

Este important pH-ul solului?

Valoarea pH-ului este măsura acidității sau alcalinității, determinată de concentrația ionilor de hidrogen din soluție și din locurile de schimb negativ (minerale argiloase și particule de materie organică). Cu cât valoarea pH-ului este mai mică, cu atât solul este mai acid. Un sol cu un pH sub 6,0 este considerat acid, iar peste 7,0 alcalin. Valoarea pH-ului cuprinsă între 6,0 și 7,0 este clasificată drept neutră. Puteți măsura pH-ul solului utilizând un kit simplu de pH al solului disponibil de la multe centre de grădinărit sau trimițând o probă la un laborator.

pH-ul solului va afecta disponibilitatea unor nutrienți (fosfatul) și va influența nivelul activității microbiene responsabile de descompunerea materiei organice și de reciclarea nutrienților. pH-ul ideal va varia în funcție de compoziția speciilor de iarbă ale gazonului, dar în mod ideal trebui să fie menținut între 5,0 și 7,0. Mai precis, un gazon ornamental care conține specii de iarba câmpului fină și păiuș ar trebui să fie menținut în mod ideal la un pH de 5,0-5,5 pentru a-i oferi un avantaj față de iarba de luncă anuală, care preferă un pH mai mare, între 5,5 și 7,5. Gazonul de agrement care conține predominant raigras peren preferă un pH de 5,5–7,0.

Valoarea pH-ului acid poate fi crescută prin aplicarea de var, fie sub formă de calcar dolomitic (carbonat de magneziu), fie sub formă de carbonat de calciu. Aplicarea îngrășămintelor pe bază de azotat și irigarea cu apă alcalină va avea, de asemenea, un efect, dar acesa se va manifesta gradual. Alcalinitatea poate fi redusă folosind sulfați, în principal îngrășăminte pe bază de sulfat de amoniu sau sulfat de fier.

Sugestii pentru peluze de calitate

Pentru un gazon sănătos este esențial ca plantele să dezvolte un sistem radicular bun pentru a optimiza absorbția apei și a nutrienților, mai ales în perioadele de stres (vreme caldă, uscată). Capacitatea de a crea un astfel de sistem radicular este puternic influențată de sol în următoarele moduri:

• Îmbunătățiți structura și mențineți porozitatea prin aerare regulată. Solurile compacte cu o structură nefavorabilă fac dificilă dezvoltarea unui sistem radicular sănătos, deoarece formează o barieră fizică în calea creșterii și limitează circulația aerului și a apei.
• Solul cu textură slabă poate duce la un drenaj ineficient și poate cauza stagnarea apei în perioadele bogate în precipitații, limitând disponibilitatea aerului (oxigenului) în profilul solului. Aplicați nisip la suprafață și aerați pentru a îmbunătăți capacitatea de infiltrare și porozitatea substratului. Dacă este necesar, instalați un sistem drenaj subteran cu descărcare directă.
• Nivelurile ridicate de materie organică vor limita circulația apei și vor crea astfel un dezechilibru de aer și apă în profilul solului, reducând activitatea microbiană și perpetuând astfel problema. Controlați materia organică prin îndepărtare fizică (carotare, scarificare), aplicare la suprafață și controlul aportului de îngrășăminte și irigare.
• pH-ul acid va limita disponibilitatea nutrienților în soluția solului și va reduce longevitatea aportului de îngrășăminte. Dacă este necesar, influențați pH-ul unei anumite zone prin modificări adecvate (a se vedea mai sus).

Există multe aspecte ale solului care trebuie luate în considerare pentru a asigura dezvoltarea reușită și întreținerea pe termen lung a unei suprafețe de gazon. Dacă este posibil, modificările solului ar trebui efectuate înainte de însămânțare, când este mai ușor să faceți modificări fără a vă face griji cu privire la posibilele efecte asupra sănătății gazonului. Condițiile corespunzătoare trebuie, de asemenea, luate în considerare la efectuarea lucrărilor. Dacă solurile sunt lucrate în condiții de umezeală, există o mare probabilitate ca structura solului să fie deteriorată, ceea ce va influența performanța acelui sol ca mediu de creștere pentru un număr de ani.